ANASÓN s. m. Plantă erbacee aromatică cu flori mici și albe, cultivată pentru uleiul eteric și substanțele grase care se extrag din fructe cu diverse întrebuințări în industria alimentară și cea farmaceutică (Pimpinella anisum). ♦ Băutură alcoolică preparată din fructele acestei plante. [Var.: anisón s. m.] – Din tc. anason.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ANASÓN m. 1) Plantă erbacee aromatică, cu flori mici albe, cultivată pentru fructele sale, care conțin ulei eteric întrebuințat în farmaceutică și în industria alimentară. /<truc. anason
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ANASÓN s. m. Plantă erbacee aromatică cu flori mici și albe, ale cărei fructe ovoidale au diverse întrebuințări în industria alimentară (Pimpinella anisum). ♦ Băutură preparată din fructele acestei plante. [Var.: anisón s. m.] – Tc. anason.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ANASÓN s. (BOT.) anason-franțuzesc (Illicium anisatum) v. anason-stelat; anason-stelat (Illicium anisatum) = badian, anason-franțuzesc.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

anasón, s. m. – Plantă erbacee aromatică. Tc. anason, din gr. ἄνιρον (Roesler 564; Șeineanu, II, 20); cf. bg., sb. anason.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

anasón s. m.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

anasón, V. anison.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ANASON-DÚLCE s. v. molură.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ANASON-MÁRE s. v. molură.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ANASON-NEMȚÉSC s. v. molură.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

anisón m. ca plantă și n., pl. oane saŭ urĭ ca marfă (ngr. și vgr. ánison, turc. anisun și pop. anasun, de unde ĭar vine ngr. anasoní; lat. anisum, fr. anis). O plantă umbeliferă cu semințe aromatice (pimpinella anisum). S. n. Rachiŭ anisonat. – În Munt. anason. V. chimen dulce.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink