ANAGRAMÁTIC, -Ă, anagramatici, -ce, adj. Care formează o anagramă. – Din fr. anagrammatique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ANAGRAMÁTIC, -Ă adj. De anagramă. [< fr. anagrammatique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ANAGRAMÁTIC, -Ă adj. de anagramă. (< fr. anagrammatique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

anagramátic adj. m. (sil. -gra-), pl. anagramátici; f. sg. anagramátică, pl. anagramátice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink