ANAFÓR, anafore^{1) vezi nota}, s. n. (Reg.) Vârtej format de apă în lungul țărmurilor. – Din ngr. anafori.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: ¹⁾Celelalte surse indică la pl. forma anafoare, mai plauzibilă. - gall

ANAFÓR, anafoare, s. n. (Reg.) Vârtej format de apă în lungul țărmurilor. – Din ngr. anafori.
Sursa: DEX '96 (1996) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

ANAFÓR, anafoare, s. n. (Reg.) Vârtej format în lungul țărmurilor unui curs de apă; bulboană, sorb. – Ngr. anafori.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

anafór s. n., pl. anafoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

anafór n., pl. oare (ngr. anafóri, curent contrar, vîrtej, de unde și turc. anafor). Dun. de jos. Vîrtej de apă, vultoare [!]. – În Meh. sfor, în Tec. sforaș, în Tec.Cov.Br. și otmăt. V. cĭovrîntie, sorb 2, bulboacă, plisă 1, curent.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink