10 definiții pentru amorsa, amorsare   conjugări / declinări

AMORSÁRE, amorsări, s. f. Acțiunea de a amorsa și rezultatul ei. – V. amorsa
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

AMORSÁRE s.f. Acțiunea de a amorsa și rezultatul ei. : amorsaj. [< amorsa].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AMORSÁRE, amorsări, s. f. Acțiunea de a amorsa și rezultatul ei. Amorsarea unei explozii.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

amorsáre s. f., g.-d. art. amorsării; pl. amorsări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

AMORSÁ, amorsez, vb. I. Tranz. A pregăti și provoca un fenomen (explozie, reacție chimică etc.) printr-o acțiune exterioară. – Din fr. amorcer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

A AMORSÁ ~éz tranz. tehn. (fenomene) A face să se producă printr-o acțiune exterioară. ~ o explozie. ~ o reacție chimică. /<fr. amorcer
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

AMORSÁ vb. I tr. A pune o amorsă; a declanșa aprinderea încărcăturii pentru explozie. ♦ (Constr.) A începe găurirea unei piese. [< fr. amorcer].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AMORSÁ vb. tr. 1. a pune o amorsă (1). 2. a începe unele lucrări de construcții sau amenajări genistice. 3. a provoca declanșarea unei acțiuni. (< fr. amorcer)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

AMORSÁ, amorsez, vb. I. Tranz. A pregăti producerea unui fenomen (tehnic) printr-o cauză exterioară. – Fr. amorcer.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

amorsá vb., ind. prez. 1 sg. amorséz, 3 sg. și pl. amorseáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink