AMBIȚIÓS, -OÁSĂ, ambițioși, -oase, adj., s. m. și f. (Om) plin de ambiție; pornit din ambiție. [Pr.: -ți-os] – Din fr. ambitieux, lat. ambitiosus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

AMBIȚIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) și substantival 1) Care ține de ambiție; propriu ambiției. 2) Care este încăpățânat. [Sil. -ți-os] /<fr. ambitieux, lat. ambitiosus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

AMBIȚIÓS, -OÁSĂ adj. Stăpânit de ambiție. ♦ Încăpățânat. [Cf. fr. ambitieux, lat. ambitiosus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AMBIȚIÓS, -OÁSĂ adj., s. m. f. 1. (om) stăpânit de ambiție. 2. (om) încăpățânat. (< fr. ambitieux, lat. ambitiosus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

AMBIȚIÓS, -OÁSĂ, ambițioși, -oase, adj. Plin de ambiție; pornit din ambiție. ♦ Încăpățânat. [Pr.: -ți-os] – Fr. ambitieux (lat. lit. ambitiosus).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

AMBIȚIÓS adj. 1. pretențios, (rar) veleitar. (Om ~.) 2. v. încăpățânat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ambițiós adj. m., s. m. (sil. -ți-os), pl. ambițióși; f. sg. ambițioásă, pl. ambițioáse
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*ambițiós, oásă adj. (lat. ambitiosus). Care are ambițiune: om ambițios. Care denotă ambițiune: proĭect ambițios. Adv. Cu ambițiune.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink