AMĂRÍU, -ÍE, amării, adj. (Rar) Amărui. – Amar + suf. -iu.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

AMĂRÍU, -ÍE, amării, adj. (Rar) Amărui. [Var.: amărâu, -âie adj.]. – Din amar² + suf. -iu.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

amăríu adj. m., f. amăríe; pl. m. și f. amăríi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

amăríŭ, -ie și -îu, -îĭe (est) și -úĭ, úĭe (vest) adj. Cam amar.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink