ALÚMN, -Ă s.m. și f. (Liv.) Discipol; elev. [Cf. lat. alumnus, it. alunno, germ. Alumnus].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ALÚMN, -Ă s. m. f. elev într-un alumnat. (< lat. alumnus, it. alumno, germ. Alumnus)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
alúmn, -ă s.m.f. (livr.) Elev, discipol ◊ „[Conform principiului] comunității universitare pe profesorii pensionari și pe foștii absolvenți (alumni) îi dorim uniți în jurul Almei Mater.” ◊ „22” 38/94 p. 9. ◊ „Vin apoi alumnii Minervei și ai lui Apollo.” R.lit. 22/96 p. 7 (cf. lat. alumnus, it. alumno, germ. Alumnus; DN3)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink