ALTIMÉTRU, altimetre, s. n. Instrument cu care se măsoară altitudinea față de un nivel de referință. – Din fr. altimètre.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ALTIMÉTRU ~e n. Instrument pentru măsurarea altitudinii. /<fr. altimetre
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ALTIMÉTRU s.n. Instrument de măsură a altitudinii. [< fr. altimètre].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ALTIMÉTRU s. n. instrument pentru măsurarea altitudinii. (< fr. altimètre)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ALTIMÉTRU, altimetre, s. n. Instrument cu care se măsoară altitudinea. – Fr. altimètre.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
altimétru s. n. (sil. -tru), art. altimétrul; pl. altmétre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ALTIMETRU aparat instalat la bordul aeronavelor sau aflat asupra parașutiștilor care indică altitudinea relativă a acestora față de un nivel luat ca referință. Altimetrul poate fi: barometric, funcționând pe principiul măsurării presiunii atmosferice care variază proporțional cu înălțimea și radio, măsurând înălțimea prin folosirea emisiunilor undelor electromagnetice și un post de recepție a undelor reflectate (Sin. radioaltimetru).
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink