ALPÍN, -Ă, alpini, -e, adj. Care aparține sau care este caracteristic munților Alpi sau, p. ext., regiunilor muntoase înalte; alpestru. – Din fr. alpin, lat. alpinus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ALPÍN ~ă (~i, ~e) Care ține de munții Alpi și de regiunile muntoase înalte. Pășuni ~e. Sport ~. /<fr. alpin, lat. alpinus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ALPÍN, -Ă adj. Caracteristic munților Alpi. ♦ (P. ext.) Care se află, trăiește în regiunile muntoase înalte; alpestru. [Pl. -ni, -ne. / < fr. alpin, it. alpino, cf. Alpi – munți în Europa].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ALPÍN, -Ă adj. caracteristic munților Alpi. ◊ (p. ext.) din regiunile muntoase înalte; alpestru. (< fr. alpin, lat. alpinus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ALPÍN, -Ă, alpini, -e, adj. Caracteristic munților Alpi sau, p. ext., regiunilor muntoase înalte. – Fr. alpin (lat. lit. alpinus).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ALPÍN adj. (GEOGR.) (livr.) alpestru. (Vegetație ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

alpín adj. m., pl. alpíni; f. sg. alpină, pl. alpíne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*alpín, -ă adj. (lat. alpinas). Care trăĭește saŭ crește pe Alpĭ saŭ pe alțĭ munțĭ înalțĭ: vînătorĭ alpinĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

CINGHÍȚA ALPÍNĂ s. f. Pasăre mică (c. 18 cm), de cîrd, bună zburătoare, călătoare, din ordinul paseriformelor, oaspete de iarnă în România în zonele alpine, cu capul cenușiu și restul penajului cafeniu-cenușiu deschis (Montifringilla nivalis).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink