ALELOMÓRF, -Ă adj. (despre un caracter ereditar) Care se opune unui alt caracter. [< fr. allélomorphe].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ALELOMÓRF, -Ă adj. (biol.; despre un caracter ereditar) sub mai multe forme. (< fr. allélomorphe)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

alelomórf adj. m., pl. alelomórfi; f. sg. alelomórfă, pl. alelomórfe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink