ALCALÍN, -Ă, alcalini, -e, adj. (Despre substanțe chimice) Care are în soluție o reacție bazică, albăstrind hârtia roșie de turnesol și neutralizând acizii; bazic. ◊ Metal alcalin = metal din grupul metalelor monovalente. Medicament alcalin = medicament folosit în tratamentul acidității gastrice. – Din fr. alcalin.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ALCALÍN ~ă (~i, ~e) (despre substanțe) Care are proprietăți specifice bazelor. Reacție ~ă. /<fr. alcalin
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ALCALÍN, -Ă adj. (Despre substanțe) Care are particularități specifice bazelor. ◊ Metal alcalin = metal din grupul metalelor monovalente; medicamente alcaline = medicamente folosite în tratamentul acidității gastrice. [< fr. alcalin].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ALCALÍN, -Ă adj. 1. (despre substanțe) cu reacție bazică. ♦ metale ~ e = metale care prin oxidare produc alcalii; medicamente ~ e = medicamente care conțin alcalii, în tratamentul acidității gastrice. 2. (despre ape, soluri) care conține săruri de sodiu și de potasiu. (< fr. alcalin)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ALCALÍN, -Ă, alcalini, -e, adj. (Despre substanțe chimice) Care are, în soluție, o reacție bazică, albăstrind hârtia roșie de turnesol și neutralizând acizii. ◊ Metal alcalin = metal din grupul metalelor monovalente. – Fr. alcalin.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
alcalín adj. m., pl. alcalíni; f. sg. alcalínă, pl. alcalíne
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*alcalín, -ă adj. (d. alcali). Chim. Relativ la alcali: gust alcalin.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ALCALINO-PĂMÂNTÓS, alcalino-pământoase, adj. (În sintagma) Metal alcalino-pământos = fiecare dintre metalele care aparțin grupei a II-a din sistemul periodic al elementelor. – Alcalin + pământos (după fr. alcalino-terreux).
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
alcalíno-pământós (metal ~) adj. m.; pl. f. alcalíno-pământoáse
Sursa: DOOM 2
(2005)
|
Adăugată de
CristinaDianaN
| Semnalează o greșeală
| Permalink
alcalíno-pământós adj. n., pl. alcalíno-pământoáse
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ALCALÍN, -Ă, (‹ fr.) adj. 1. (Despre substanțe chimice) Care are proprietățile unei baze. ♦ Medicamente alcaline = medicamente utilizate în tratamentul acidității gastrice. Metale alcaline = metalele (litiul, sodiul, potasiul, rubidiul, cesiul și franciul) care fac parte din grupa I a sistemului periodic al elementelor. Rezervă a. = cantitatea de acid carbonic și de bicarbonat de sodiu din sînge; la om, r.a. este de 7,34-7,45 cm3. 2. (PETROGR.; despre magmă și roci magmatice) Caracterizate prin conținut mare în alcalii în raport cu dioxidul de siliciu. În cele subsaturate predomină feldspatoizii, iar în cele paracalcaline predomină piroxenii și amfibolii sodici. Soluri alcaline = grup de soluri cu conținut mare de săruri de sodiu și cu reacție puternic alcalină.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ALCALINO-PĂMÎNTOASE, adj. Metale ~ = metalele (beriliul, magneziul, calciul, stronțiul, bariul și radiul) care fac parte din grupa a II-a a sistemului periodic al elementelor.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink