8 definiții pentru «albumen»   declinări

ALBUMÉN s. n. Țesut vegetal din semințele unor plante, în care se depozitează substanțele nutritive de rezervă și care servește embrionului ca hrană în timpul germinației. – Din fr. albumen, lat. albumen „albuș”.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ALBUMÉN n. Rezervă nutritivă care se găsește în semințele unor plante și servește embrionului ca hrană în timpul germinării. /<fr., lat. albumen
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ALBUMÉN s.n. Substanță nutritivă care se găsește în semințele unor plante și care hrănește embrionul în timpul germinației. [Pl. -ne. / < fr. albumen, cf. lat. albumen – albuș].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ALBUMÉN s. n. substanță nutritivă a semințelor unor plante. (< fr., lat. albumen)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ALBUMÉN s. n. Substanță nutritivă adunată în semințele unor plante și care servește embrionului ca rezervă de hrană în timpul germinației. – Fr. albumen (lat. lit. albumen „albuș”).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ALBÚMEN s. (BOT.) endoderm.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

albumén s. n., g.-d. art. albuménului
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*albúmen și -én n. (cuv. lat.) Șt. nat. Albuș de oŭ. Parte care înconjoară embrionu în sămînță.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink