ALBORÁDĂ, alborade, s. f. Compoziție muzicală instrumentală, inspirată din poeziile populare din Peninsula Iberică și care se execută în zori; albadă. – Din sp. alborada.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ALBORÁDĂ s.f. Cântare executată în onoarea și sub fereastra cuiva în zori de zi; albadă. [Pl. -de. / < sp. alborada, cf. lat. alba – zori de zi].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ALBORÁDĂ s. f. cântare în onoarea și sub fereastra cuiva în zori; albadă, aubadă. (< sp. alborada)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ALBORÁDĂ s. (MUZ.) (rar) albadă.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
alborádă s. f., g.-d. art. alborádei; pl. alboráde
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
alborada (cuv. sp., „cântec de dimineață”, echiv, fr. aubade*), piesă muzicală din folclorul spaniol și portughez cu origine probabilă în lirica trubadurilor*. În arta cultă de mai târziu se cunosc câteva a. celebre (Rimski-Korsakov: A. din Capriciu spaniol; Ravel: A. del gracioso din Suita pentru pian „Miroirs”). V. alba.
Sursa: DTM
(2010)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink