AJUTĂTÓR, -OÁRE, ajutători, -oare, adj. Care ajută; auxiliar. – Ajuta + suf. -ător.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

AJUTĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care ajută; auxiliar. Discipline ~oare. /a ajuta + suf. ~ător
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

AJUTĂTÓR, -OÁRE, ajutători, -oare, adj. Care ajută; auxiliar. – Din ajuta + suf. -(ă)tor.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

AJUTĂTÓR adj. v. auxiliar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

AJUTĂTÓR s. v. complice, copărtaș, părtaș.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ajutătór adj. m., pl. ajutătóri; f. sg. și pl. ajutătoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ajutătór, -oáre adj. Care ajută: un prieten ajutător, o prietenă ajutătoare. Gram. Auxiliar, care servește la ajutat în compozițiune: verb ajutător (ca am fost, voĭ fi).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink