ahtapód m. (turc. ahtapod, d. ngr. ahtapódi și vgr. oktapódes și oktápus, gen. -ápodos, cu opt picioare; bg. ahtapod. V. anapoda, anti-, cala- și cefalo-pod, podagră). Dun. Rar. Caracatiță.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink