agurizár m. (d. aguridă, pl. zĭ). Munt. ș a. Lăuruscă: agurizarĭ și boschete de tufănică (Ch N. I,40). – Și -dar.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink