BUCĂȚÉL s. m. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunzele inferioare răsucite în formă de sul și cu flori roșietice sau violacee (Agrostis canina). – Din bucățea (prin substituire de sufix).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BUCĂȚÉL s. (BOT.; Agrostis canina) (reg.) iarbă-câinească.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bucățél (plantă) s. m., pl. bucățéi, art. bucățéii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink