AGNOZÍE s. f. Pierdere sau tulburare a funcțiilor intelectuale de recunoaștere a celor văzute, auzite, pipăite. – Din fr. agnosie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

AGNOZÍE f. Tulburare manifestată prin pierderea capacității de recunoaștere a celor văzute, auzite, pipăite. /<fr. agnosie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

AGNOZÍE s.f. 1. (Med.) Tulburare manifestată prin pierderea capacității de a recunoaște obiectele, persoanele etc. 2. (În filozofia lui Socrate) Mărturisire a neștiinței conștiente. [Gen. -iei. / < fr. agnosie, cf. gr. a – fără, gnosis – cunoaștere].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AGNOZÍE s. f. 1. (la Socrate) mărturisire a neștiinței. 2. tulburare manifestată prin pierderea capacității de a recunoaște obiectele, persoanele etc. (< fr. agnosie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

agnozíe (ag-no- / a-gno-) s. f., g.-d. agnozíi, art. agnozíei
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de CristinaDianaN | Semnalează o greșeală | Permalink

agnozíe s. f. (sil. mf. a-) → gnozie
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink