AGITATÓRIC, -Ă, agitatorici, -ce, adj. Care servește sau se referă la agitație (3). – Agitator + suf. -ic (după rus. agitatorskii, germ. agitatorisch).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

AGITATÓRIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de agitație; propriu agitației. Activitate ~că. /agitator + suf. ~ic
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

AGITATÓRIC, -Ă adj. De agitație. [Cf. germ. agitatorisch].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AGITATÓRIC, -Ă adj. de agitație. (< germ. agitatorisch)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

AGITATÓRIC, -Ă, agitatorici, -ce, adj. Care servește sau se referă la agitație¹. – Din agitator² + suf. -ic.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

agitatóric adj. m., pl. agitatórici; f. sg. agitatórică, pl. agitatórice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink