AFECȚIÚNE, afecțiuni, s. f. 1. Simpatie, prietenie, dragoste față de cineva. 2. Boală, stare patologică a unui organ. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. affection, lat. afectio, -onis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

AFECȚIÚNE ~i f. 1) Atitudine de dragoste, prietenie și atașament față de cineva. 2) med. Alterare de natură organică sau funcțională a stării normale a unui organism (uman sau animal); boală; maladie. [G.-D. afecțiunii; Sil. -ți-u-] /<fr. affection, lat. affectio, ~onis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

AFECȚIÚNE s.f. 1. Dragoste, sentimente bune pentru cineva, atașament, iubire, căldură. 2. (Med.) Stare patologică a unui organ; maladie, boală. [Var. afecție s.f. / cf. fr. affection, lat. affectio].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AFECȚIÚNE s. f. 1. dragoste, simpatie, atașament. 2. stare patologică a unui organ; boală. (< fr. affection, lat. affectio)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

AFECȚIÚNE, afecțiuni, s. f. 1. Simpatie, prietenie, dragoste față de cineva. 2. Boală. – Fr. affection (lat. lit. afectio, -onis).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

AFECȚIÚNE s. I. 1. v. bunăvoință. 2. v. simpatie. 3. v. dragoste. II. v. boală.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Afecțiune ≠ aversiune
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

afecțiúne s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. afecțiúnii, pl. afecțiúni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*afecțiúne f. (lat. afféctio, -ónis, V. per-fecțiune). Alipire, ĭubire delicată: afecțiune (și afecție) maternă. Impresiune: afecțiunĭ ale sufletuluĭ. Med. Boală: affecțiune [!] nervoasă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink