AEROSTÁT, aerostate, s. n. Aeronavă umplută cu un gaz mai ușor decât aerul1. [Pr.: a-e-] – Din fr. aérostat.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AEROSTÁT ~e n. Balon umplut cu un gaz mai ușor decât aerul, care îi permite ascensiunea în atmosferă. [Sil. a-e-ro-stat] /<fr. aérostat
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AEROSTÁT s.n. Balon umplut cu un gaz mai ușor decât aerul, care îi permite ascensiunea în atmosferă. [Pl. -te. / < fr. aérostat, cf. gr. aer – aer, statos – care se susține].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AEROSTÁT s. n. balon umplut cu un gaz mai ușor decât aerul. (< fr. aérostat)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AEROSTÁT, aerostate, s. n. Balon. – Fr. aérostat (< gr.).
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
aerostát (-ros-tat / -ro-stat) s. n., pl. aerostáte
Sursa: DOOM 2
(2005)
|
Adăugată de
CristinaDianaN
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AEROSTÁT s. balon, (înv.) bășică. (~ de zburat.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
aerostát s. n. (sil. mf. -stat), pl. aerostáte
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*aerostát n., pl. e (d. aer 1 și vgr. statós, care stă). Aparat plin cu un gaz maĭ ușor de cît aeru și care ast-fel se poate ridica în atmosferă, în virtutea principiuluĭ descoperit și stabilit de Arhimede: „orĭ-ce corp solid, cufundat într' un fluid oare-care, e împins în sus cu o forță egală cu greutatea volumuluĭ fluiduluĭ pe care l-a dislocat”. Aerostatu, numit și balon, o aplicațiune a acestuĭ principiŭ, se înalță pînă cînd ajunge în straturĭ destul de rarificate ca diferența greutățiĭ aeruluĭ dislocat și a gazuluĭ dintr' însu să fie egală cu greutatea materialuluĭ din care e fornat. Aeronautu are o proviziune de lest, din care aruncă o parte cînd vrea să se maĭ suĭe. Ca să se scoboare, trage de o sfoară și deschide o supapă practicată în partea de sus a balonuluĭ și pin [!] care ĭese o parte din gaz. – Aerostatele au fost imaginate de frațiĭ Montgolfier (din orașu Annonay), care făcură prima experiență la 5 Iuniŭ 1783. Armatele franceze aŭ tras marĭ foloase din baloane în bătălia de la Fleurus (1794) și la 1870-71; afară de asta, ele contribue [!] în fie-care zi la progresu meteorologiiĭ, permițînd studiu regiunilor înalte ale atmosfereĭ. După numeroase și vane tentative, problema cîrmeĭ baloanelor (a dirigibilelor) a fost rezolvită [!] de ofițeriĭ francejĭ Renard și Krebs, care la 1884 aŭ străbătut în 23 de minute 7 chilometri și s' aŭ întors tot acolo de unde plecase, și maĭ ales de Brazilianu Santos-Dumont, care a făcut la Paris nenumărate plimbărĭ pin [!] aer (1904), de Francezu Lebaudy (1904) și de contele german Zeppelin. Rolu lor e împlinit azĭ în mare parte de aeroplane.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AEROSTAT aeronavă funcționând pe baza principiului lui Arhimede, având întrebuințări multiple în meteorologie, astrofizică și astronautică. Este construit dintr-un balon și o nacelă, plutirea fiind asigurată de umplerea balonului cu un gaz mai ușor decât aerul (hidrogen sau heliu) sau aer cald. În această categorie se înscriu baloanele și dirijabilele (prevăzute cu motor de propulsie).
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink