AERONAÚTICĂ f. 1) Tehnica construirii și a conducerii aeronavelor. 2) Știință care se ocupă cu studiul navigației aeriene. [G.-D. aeronauticii] /<fr. aéronautique
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AERONAÚTICĂ s.f. Tehnica construirii și a conducerii aeronavelor; știința navigației aeriene. [Gen. -cii. / < fr. aéronautique].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AERONAÚTICĂ s. f. Tehnica construirii aeronavelor; știința care se ocupă cu navigația aerienă. – După fr. aéronautique.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
aeronaútică s. f., g.-d. art. aeronaúticii
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AERONAÚTIC, -Ă, aeronautici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a tehnicii care se ocupă cu construirea aeronavelor și cu problemele navigației aeriene. 2. Adj. Care aparține aeronauticii (1), privitor la aeronautică. [Pr.: a-e-] – Din fr. aéronautique.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AERONAÚTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de aeronautică; propriu aeronauticii. /<fr. aéronautique
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AERONAÚTIC, -Ă adj. Referitor la aeronautică, de aeronautică. [< fr. aéronautique].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AERONAÚTIC, -Ă I. adj. referitor la aeronautică. II. s. f. tehnica construirii și conducerii aeronavelor, precum și a navigației aeriene. (< fr. aéronautique)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AERONAÚTIC, -Ă, aeronautici, -ce, adj. Care aparține aeronauticii, privitor la aeronautică. – Fr. aéronautique.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
aeronaútic adj. m., pl. aeronaútici; f. aeronaútică, pl. aeronaútice
Sursa: DOOM 2
(2005)
|
Adăugată de
CristinaDianaN
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AERONAÚTIC adj. aviatic. (Industrie ~.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
aeronaútic adj. → nautic
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*aeronaútic saŭ -náŭtic, -ă adj. (aer și nautic). De aeronaut. De aerostat. S. f. Știința aeronautuluĭ.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AERONAUTICĂ ramură a științei, tehnicii și tehnologiei care are drept obiect de studiu și experimentare domeniul navigației aeriene, construcția de aparate zbor și legile care stabilesc condițiile zborului în atmosferă cu viteze subsonice și hipersonice. În funcție de aplicațiile sale, aeronautica se poate împărți în: aeronautica civilă, aeronautica militară și aeronautica sportivă, aceasta din urmă valorificând construcțiile, tehnica și măiestria din aeronautică în competiții cu caracter sportiv, dezvoltând un organism sănătos, îndemânarea, reflexele, curajul, voința, etc.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AMBIANȚĂ AERONAUTICĂ mediul aerian și factorii săi care se manifestă în timpul zborului.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ANCHETĂ AERONAUTICĂ (AVIATICĂ) cercetare ordonată de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română sau alt organ omolog din străinătate cu scopul de a stabili împrejurările în care s-a produs un accident aviatic.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AUTORITATE AERONAUTICĂ CIVILĂ organ de stat care reglementează, coordonează și controlează întreaga activitate aeronautică civilă.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HARTĂ AERONAUTICĂ reprezentare redusă la scară a unei suprafețe de teren, care conține în plus elemente specifice activității de zbor. Hărțile aeronautice fac parte din documentele de informare aeronautică, fiind document de bază pentru pregătirea și asiguurarea zborului, având rolul de a asigura, prin datele puse la dispoziția echipajului, reușita zborului ca realizare a sa în deplină securitate, ca încadrare în timp și ca realizare a economicității. Hărțile aeronautice se clasifică după scop astfel: hărți de ansamblu (destinate pregătirii generale a traiectelor lungi), hărți de navigație (destinate pregătirii și desfășurării zborurilor pe diferite traiecte), hărțile regiunilor terminale de control (înfățișeză procedurile de zbor în zona aeroporturilor în vederea aterizării), hărți de aterizare (furnizează detalii de pe suprafața de manevră a aeroportului și ajută în faza finală la trecerea de la zborul instrumental la zborul la vedere), hărți de obstacole de aerodrom (permit stabilirea posibilităților de exploatare a diferitelor tipuri de aeronave, în funcție de obstacolele din jurul aeroportului), hărți de orientare pe aerodromuri cu suprafețe de manevră complexe (permit orientarea echipajului pe aerodromuri cu număr mare de piste și de instalații conexe), hărți cu profilul terenului (destinate apropierii de precizie, pentru piste dotate cu echipamente de aterizare după instrumente de categoria a II-a).
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
INDUSTRIE AERONAUTICĂ / AVIATICĂ, ramură a industriei care grupează totalitatea întreprinderilor care produc materiale volante sau conexe necesară desfășurării activităților de zbor.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MEDICINĂ AERONAUTICĂ ramură a medicinei care se ocupă cu studiul fiziologiei și a fiziopatologiei zborului, a influențelor factorilor și a condițiilor de zbor asupra organismului uman, și cu selecția riguroasă a aviatorilor.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MEDIU AERONAUTIC totalitatea factorilor care acționează asupra organismului în timpul zborului.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
METEOROLOGIE AERONAUTICĂ ramură a meteorlogiei care studiază fenomenele atmosferice și eliberează informații, buletine și previziuni indispensabile desfășurării activității de zbor.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PERSONAL AERONAUTIC CIVIL totalitatea persoanelor care deservesc activitatea de zbor. Personalul aeronautic civil se compune din: a) Personal aeronautic civil navigant, care îndeplinește atribuțiuni pe linie de zbor, posedând documente în condițiile stabilite de autoritatea aeronautică și centrul de medicină aeronautică sau pe bază de convenție pentru cetățenii altor state: personalul echipajului de conducere al aeronavei (piloți, navigatori, radiotelegrafiști și mecanici de zbor) și personal tehnic auxiliar (execută servicii la bord privind încărcătura, operațiile de recepție și control al aeronavei în vederea eliberării sau prelungirii certificatelor de navigabilitate, în general fiind ingineri specialiști), b) Personal aeronautic civil nenavigant, care deservește desfășurarea activității de zbor la sol (controlori de trafic aerian, dispeceri etc.), întreținerea materialului volant etc.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SALON AERONAUTIC expoziție aviatică, având caracter internațional, la care sunt prezente ultimele noutăți în domeniu.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SPORT AVIATIC / AERONAUTIC, ramură sportivă având ca scop practicarea unei ramuri a aviației în vederea obținerii unor rezultate sportive.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
STRES DE ZBOR/AERONAUTIC, solicitare neuropshică exercitată de activitatea de zbor, care duce la desincronizarea bioritmului, implicând sistemul simpatic.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ȘOC AERONAUTIC forță care ia naștere la deschiderea parașutei, fiind suportată ușor de către parașutist, parașutele fiind prevăzute cu sistem de temporizare a deschiderii, care asigură progresivitatea procesului, mai puțin la parașutele de rezervă, unde deschiderea este instantanee spațiul fiind de importanță vitală.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TEREN DE AERONAUTICĂ CIVILĂ suprafață plată care permite decolarea și aterizarea aeronavelor, putând fi de mai multe feluri: aeroport, pentru traficul de călători și de marfă; aerodrom, pentru activități sportive, utilitare, sanitare și militare; terenuri de lucru, pentru aviația utilitară și terenuri/zone de aterizare pentru concursuri, acestea trebuind omologate, pe ele desfășurându-se activități de zbor numai ziua și în condiții meteo normale.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink