AERODINÁMIC, -Ă, aerodinamici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a mecanicii fluidelor care se ocupă cu studiul mișcării aerului1 și, în general, al gazelor, precum și cu studiul mișcării corpurilor într-un mediu gazos. 2. Adj. Referitor la aerodinamică (1). ♦ (Despre vehicule) Care este astfel construit încât să întâmpine în deplasare, o rezistență minimă din partea aerului1. [Pr.: a-e-] – Din fr. aérodynamique.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AERODINÁMIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de aerodinamică; propriu aerodinamicii. 2) (despre vehicule) Care este construit în așa fel, încât să înfrunte ușor rezistența aerului. /<fr. aérodynamique
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AERODINÁMIC, -Ă adj. Făcut în așa fel încât să întâmpine la înaintare o rezistență foarte mică din partea aerului. [< fr. aérodynamique].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AERODINÁMIC, -Ă I. adj. referitor la aerodinamică. ◊ (despre vehicule sau profilul lor) construit în așa fel, încât să întâmpine la înaintare o rezistență minimă la frecarea cu aerul. II. s. f. ramură a mecanicii fluidelor care studiază mișcarea corpurilor într-un mediu gazos. (< fr. aérodynamique)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AERODINÁMIC, -Ă, aerodinamici, -ce, adj. (Despre corpuri solide) Construit astfel încât să întâmpine în deplasare cea mai mică rezistență din partea aerului. – Fr. aérodynamique (< gr.).
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
aerodinámic adj. → dinamic
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*aerodinámic, -ă adj. (aer și dinamic). Fiz. Făcut ca să învingă rezistența aeruluĭ, să înainteze maĭ ușor: automobil aerodinamic. S. f., pl. ĭ. Studiu mișcăriĭ aeruluĭ saŭ gazurilor în general.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CORP AERODINAMIC obiect având o formă exterioară care întâmpină la deplasare o rezistență minimă din partea aerului (rachete, avioane etc.) Sin. corp carenat.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MOMENT AERODINAMIC cuplu al forțelor aerodinamice care acționează asupra unei aeronave aflată în mișcare relativă față de mediul aerian, găsindu-se în raport cu centrul de masă al acesteia.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PROFIL AERODINAMIC a) conturul secțiunii unei aripi (sau a unei pale), rezultată din intersecția cu un plan perpendicular pe suprafața aripii și paralel cu axa de zbor (trasarea profilului aerodinamic se face printr-o metodă teoretică sau empirică); b) profilul special conceput pentru a produce o forță portantă cât mai mare, având la înaintare o rezistență cât mai mică. Determinarea caracteristicilor profilului aerodinamic se face în tuneluri aerodinamice, alegându-se profilul cu cele mai bune caracteristici. Profilul aerodinamic este compus din: bord de atac – rotunjit, bord de fugă sau de scurgere – ascuțit, parte superioară/extrados și parte interioară/intrados. Se mai numește și profil (de) aripă.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TUNEL AERODINAMIC instalație experimentală pentru determinarea forțelor aerodinamice exercitate de un curent de aer asupra unor modele, machete sau părți componente ale acestora, permițând aprecierea de ansamblu a caracteristicilor aparatului de zbor în curs de finalizare, înainte ca acesta să fie încercat în zbor. Tunelul aerodinamic este compus din: camera de încercare (în interiorul ei se introduc macheta sau modelul legat de o balanță aerodinamică), canale și ajutaje de aer și ventilator (care antrenează curentul de aer). Sin. suflerie aerodinamică.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink