6 definiții pentru «adormitor»   declinări

ADORMITÓR, -OÁRE, adormitori, -oare, adj. Care adoarme, care provoacă somn. ♦ Fig. Plictisitor, anost, obositor. – Adormi + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ADORMITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care provoacă somn; care adoarme. Un praf ~. /a adormi + suf. ~tor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ADORMITÓR, -OÁRE, adormitori, -oare, adj. Care adoarme. ♦ Fig. Plictisitor. – Din adormi + suf. -(i)tor.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ADORMITÓR adj., s. v. hipnotic, hipnotizant, narcotic, somnifer, soporific.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

adormitór adj. m., pl. adormitóri; f. sg. și pl. adormitoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

adormitór, -oáre adj. Care te adoarme, plăcut: un cîntec adormitor. Fig. Iron. Plicticos: ce discurs adormitor!
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink