adiaforisíre f. Sec. 19. Adiaforie.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ADIAFORISÍ, adiaforisesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A fi indiferent, nepăsător față de cineva sau de ceva. [Pr.: -di-a-] – Ngr. adiaforo, viit. adiaforiso.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de cornel | Semnalează o greșeală | Permalink

adiaforisésc v. tr. (ngr. adiaforó, viit. -riso). Sec. 19. Tratez cu indiferență.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink