ADECVÁT, -Ă, adecvați, -te, adj. Potrivit, corespunzător, nimerit. ♦ (Fil.; despre idei, cunoștințe etc.} Care corespunde fidel obiectului. [Var.: adecuát, -ă, adj.] – Din fr. adéquat, lat. adaequatus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ADECVÁT ~tă (~ți, ~te) Care corespunde situației, scopului; potrivit; corespunzător. Cuvinte ~te. /<lat. adaequatus, fr. adéquat
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ADECVÁT, -Ă adj. 1. Potrivit, corespunzător, nimerit. 2. (Fil.) Conform, identic. ◊ Cunoaștere adecvată = cunoaștere care reflectă corect însușirile esențiale ale unui obiect sau fenomen. [Var. adecuat, -ă adj. / cf. fr. adéquat, germ. adäquat].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ADECVÁT, -Ă adj. 1. potrivit, corespunzător. 2. (fil.) care reflectă corect însușirile esențiale ale unui obiect sau fenomen. (< fr. adéquat, lat. adaequatus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ADECVÁT, -Ă, adecvați, -te, adj. Potrivit, corespunzător, nimerit. [Var.: adecuát, -ă, adj.] – Fr. adéquat (lat. lit. adaequatus).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ADECVÁT adj., adv. 1. adj. v. nimerit. 2. adv. v. recomandabil. 3. adj. v. propriu. 4. adj. v. bine venit.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Adecvat ≠ inadecvat, neadecvat, nepotrivit
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

adecvát adj. m., pl. adecváți; f. sg. adecvátă, pl. adecváte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ADECVÁ, adecvez, vb. I. Tranz. și refl. A face să devină sau a fi adecvat. – Din adecvat (derivat regresiv).
Sursa: DEX '96 (1996) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Sursa indică vb. IV., ceea ce este în mod evident eronat. - gall

ADECVÁ, adecvez, vb. I. Tranz. și refl. A face să devină sau a fi adecvat. – Din adecvat (derivat regresiv) – adecváre s. f.
Sursa: DEX-S (1988) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Comentariu: Sursa indică vb. IV., ceea ce este în mod evident eronat. - raduborza

ADECVÁ vb. I refl. (Rar) A fi adecvat; a se conforma, a se potrivi, a se adapta. [< adecvat].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ADECVÁ vb. tr., refl. a face să devină, a fi adecvat; a (se) conforma. (< adecvat)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

adecvá (a ~) vb., ind. prez. 3 adecveáză
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de CristinaDianaN | Semnalează o greșeală | Permalink

ADECVÁ vb. v. adapta.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

adecvá vb., ind. prez. 1 sg. adecvéz, 3 sg. adecveáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*adecŭát, -ă adj. (lat. adaequatus, d. aequs, aequali, egal; fr. adéquat). Potrivit, corespunzător: un cuvînt adecŭat noțiuniĭ. – Fals adecvat.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink