ACROMICRÍE s. f. Stare patologică manifestată prin oprirea din creștere a capului și a membrelor, din cauza unui dereglaj hormonal al hipofizei. – Din fr. acromicrie.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ACROMICRÍE s.f. (Med.) Sindrom glandular provocat de insuficiența secreției hormonului de creștere al hipofizei, caracterizat prin dezvoltarea insuficientă a extremităților și a craniului. [Gen. -iei. / < fr. acromicrie, cf. gr. akron – extremitate, mikros – mic].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ACROMICRÍE s. f. stare anormală prin insuficiența secreției hormonului de creștere al hipofizei, prin dezvoltarea insuficientă a extremităților și a craniului. (< fr. acromicrie)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
acromicríe s. f. (sil. -cro-, -cri-), art. acromicría, g.-d. acromicríi, art. acromicríei
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink