ACORDÓR², acordori, s. m. Persoană care se ocupă cu acordarea și repararea unor instrumente muzicale. – Din fr. accordeur.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ACORDÓR² ~i m. Persoană care acordează și repară instrumente muzicale. /<fr. accordeur
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ACORDÓR s.m. Specialist în acordarea instrumentelor muzicale. [Cf. fr. accordeur].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ACORDÓR¹ s. m. specialist în acordarea instrumentelor muzicale. (< fr. accordeur)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ACORDÓR², acordori, s. m. Persoană care se ocupă cu acordarea și repararea unor instrumente muzicale. – După fr. accordeur.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

acordór (persoană) s. m., pl. acordóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*acordór (fr. accordeur) saŭ acordatór m. Care acordează instrumente de muzică, maĭ ales piane.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink