ACEFALÍE s. f. 1. (Zool.) Absență a capului, specifică unor animale inferioare. 2. (Med.) Monstruozitate congenitală (incompatibilă cu viața), care constă în lipsa capului la făt. – Din fr. acéphalie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ACEFALÍE f. 1) zool. Absență a capului, specifică unor animale inferioare. 2) med. Monstruozitate congenitală care constă în lipsa capului la făt. /<fr. acéphalie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ACEFALÍE s.f. 1. Lipsa capului la unele animale inferioare. 2. Monstruozitate congenitală constând în lipsa capului la făt. [Gen. -iei. / < fr. acéphalie].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ACEFALÍE s. f. 1. lipsă a capului la unele animale inferioare. 2. monstruozitate, lipsa capului sau nedezvoltarea regiunii cefalice. (< fr. acéphalie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

acefalíe s. f., art. acefalía, g.-d. art. acefalíei; pl. acefalíi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*acefalíe f. (d. acefal). Lipsa capuluĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink