ACCÉS, accese, s. n. 1. Posibilitatea de a pătrunde, drept de ajunge până într-un loc sau pâna la o persoană; p. ext. intrare. ◊ Cale (sau drum, șosea) de acces = drum care face legătura cu o șosea importantă, cu o localitate etc. Rampă de acces = porțiune de drum în pantă care permite urcarea vehiculelor pe o șosea mai înaltă, pe un pod etc. ◊ Expr. A (nu) avea acces = a (nu) avea permisiunea să meargă undeva, a (nu) avea voie să pătrundă undeva. 2. Ansamblu de tulburări clinice ale organismului care se manifestă brusc, în stare de sănătate aparentă, și care se repetă de obicei la intervale variate. ♦ Izbucnire violentă (și trecătoare) a unei stări sufletești. – Din fr. accès, lat. accessus.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ACCÉS2 ~e n. 1) Manifestare violentă a unei boli; criză; atac. ~ de nervi. 2) fig. Manifestare violentă a unei stări sufletești. ~ de furie. /<lat. accessus, fr. acces
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ACCÉS1 ~uri n. Posibilitate sau drept de a ajunge, de a pătrunde sau de a intra undeva. /< lat. accessus, fr. acces
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ACCÉS s.n. 1. Posibilitate de a ajunge, de a pătrunde într-un anumit loc, la cineva etc.; intrare, loc pe unde se pătrunde undeva. 2. (Med.) Simptome care apar brusc și determină o stare acută a unei boli. ♦ (Fig.) Izbucnire trecătoare și violentă a unei stări sufletești. 3. (Cib.) Proprietatea sistemelor de memorie de a permite înregistrarea și regăsirea informației. [Pron. ac-ces, pl. -se, -suri. / < fr. accès, cf. lat. accesus < accedere – a sosi, a ajunge].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ACCÉS s.n. ~ 3. (Inform.) Proprietate a sistemelor de memorie de a permite înregistrarea și regăsirea informației.
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
tavi
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ACCÉS2, accese, s. n. Ivire sau revenire a unei stări acute de boală. ♦ Izbucnire a unei stări sufletești trecătoare. – Fr. accès (lat. lit. accessus).
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ACCÉS1 s. n. Posibilitate, drept de a ajunge până într-un loc sau pâna la o persoană. ♢ Cale (sau drum, șosea) de acces = drum care face legătura cu o șosea importantă, cu o localitate etc. Rampă de acces = porțiune de drum în pantă care permite urcarea vehiculelor pe o șosea mai înaltă, pe un pod etc.– Fr. accès (lat. lit. accessus).
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ACCÉS s. 1. v. intrare. 2. v. criză.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
accés (-se), s. n. – Posibilitate de a pătrunde; intrare. Fr. accès. – Der. (din fr.) accesibil, adj.; accesoriu, adj.; accesorii, s. f. pl.; inaccesibil, adj.
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
accés (intrare) s. n., pl. accése
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
accés (stare morbidă, izbucnire) s. n., pl. accése
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*accés n., pl. e (lat. accéssus). Intrare: acces greŭ. Fig. Izbucnire, atac: acces de frigurĭ, de nebunie, de mînie. V. toană.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink