ACATÍST, acatiste, s. n. 1. Imn și slujbă bisericească ortodoxă în cinstea Fecioarei Maria sau a unor sfinți. 2. Listă de nume dată preotului spre a se ruga, pentru a se ruga pentru persoanele înscrise pe ea. ◊ Expr. A da acatiste (sau un acatist) = a cere preotului să rostească anumite rugăciuni pentru îndeplinirea unei dorințe. [Acc. și: acátist] – Din sl. akatistŭ.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ACATÍST ~e n. bis. Slujbă bisericească în cinstea fecioarei Maria sau a altor sfinți. ◊ A da ~e (sau un ~) a cere preotului să se roage pentru realizarea unor dorințe. /<sl. akatistu
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ACATÍST, acatiste, s. n. Slujbă bisericească cuprinzând rugăciuni și cântări în cinstea fecioarei Maria și a unor sfinți. ♢ Expr. A da acatiste = a cere preotului să rostească anumite rugăciuni. [Acc. și: acátist] – Slav (v. sl. akatistŭ <gr.).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

acatíst / acátist s. n., pl. acatíste / acátiste
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de CristinaDianaN | Semnalează o greșeală | Permalink

acátist (-te), s. n. – 1. Imn și slujbă bisericească ortodoxă în cinstea Fecioarei Maria sau a unor sfinți. – 2. Listă de nume date preotului spre a se ruga pentru persoanele înscrise pe ea. < Gr. ἀϰάϑιστος, din ϰαϑίζω „a sta jos”, cu α – privativ, deoarece este vorba de imnuri care se cîntă stînd în picioare. – Der. acatistier, s. n. (colecție de imnuri).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

acatíst s. n., pl. acatíste
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

acátist n., pl. e (ngr. și vgr. akáthistos, neașezat, care nu șade în picioare. V. catizmă). Bis. Imn bisericesc în timpu cîntăriĭ căruĭa se stă în picioare. Ceĭa ce se dă preutuluĭ care cîntă acest imn: am să daŭ acatiste pe la toate bisericile, dor [!] mĭ-a ajuta Dumnezeŭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

acatist (Biz.) (‹ gr. ἀϰάθιστος, ὔμνος ‹ ἀ privativ + ϰαθίζω, „a se așeza”), imn de laudă adresat Fecioarei Maria, compus după unii de patriarhul Sergiu (m. 638) al Constantinopolului, după unii de către Roman Melodul, între 536-556, completat de Andrei Criteanul (m. 726) iar după alții adăugit și introdus în cult de către patriarhul Sergiu, pe vremea împăratului Eraclie, în urma biruinței acestuia asupra armatelor perso-avare. Format din 13 condace* și 12 icoase*, acest a. (numit al „Bunei Vestiri”), al cărui prim condac începe cu τῇ ὐπερμάχῳ στρτηγῷ („Apărătoarei Doamne”), este întrebuințat de atunci în toate bis. ort. Denumirea de a. a fost atribuită apoi și altor asemenea cântări consacrate lui Iisus și unor sfinți.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

imnul acatist v. acatist.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink