acău (-áuă) s. n. – Măsură de capacitate (= 56 litri) folosită pe vremuri în Trans. < Mag. akό, din sl. okovῠ, cf. sb., cr. akov (Miklosich, Fremdw, 73; Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 475; Berneker 26).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Plural atipic. Pentru declinare vedeți ambele lexeme: acău și acăuă. - gall

acắŭ n., pl. ắĭe (ung. akó d. slovacu okov, găleată cu buza ferecată, vsl. okovĭ, legăturĭ de fer. V. acov. Cp. și cu alov, halău și arșov, arșaŭ). Trans. Găleată. Acov.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink