ABSOLUTÍST, -Ă, absolutiști, -ste, adj. Care aparține absolutismului, privitor la absolutism, bazat pe absolutism. – Din fr. absolutiste.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ABSOLUTÍST1 ~stă (~ști, ~ste) Care ține de absolutism; propriu absolutismului. /<lat. absolutista
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ABSOLUTÍST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Adept al absolutismului. /<lat. absolutista
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ABSOLUTÍST, -Ă adj. Privitor la absolutism, bazat pe absolutism. // s.m. și f. Partizan al absolutismului. [< fr. absolutiste].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
absolutíst, -ă adj., s.m. f. (adept) al absolutismului. (< fr. absolutiste)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
tavi
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ABSOLUTÍST, -Ă, absolutiști, -ste, adj. Care aparține absolutismului, privitor la absolutism. – Fr. absolutiste.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ABSOLUTÍST adj. (POL.) autocrat, autocratic, (înv.) autocraticesc. (Regim ~.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
absolutíst adj. m., pl. absolutíști; f. sg. absolutístă, pl. absolutíste
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*absolutíst, -ă s. și adj. (d. absolutizm). Partizan al absolutizmului.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink