ABSOLUITÁTE s.f. Caracterul a ceea ce este absolut. [Pron. -lu-i-. / < fr. absoluité].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

absoluitáte s. f. calitatea a ceea ce este absolut. (< fr. absoluité)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

absoluitáte s. f., g.-d. art. absoluității
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink