abominațiúne s. f. 1. oroare; ticăloșie. mârșăvie; nelegiuire. 2. (rar) cultul idolilor, păgânism. (< fr. abomination, lat. abominatio)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

abominațiúne s. f., pl. abominațiúni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*abominațiúne f. (lat. abominátio, -ónis). Oroare, grozăvie morală. – Și -ație.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink