ABLÚȚIE s.f. v. abluțiune.
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*abluțiúne f. (lat. ablútio, -ónis). Spălare saŭ purificare religioasă la orientalĭ. Vin și apă pe care preutu catolic și-o toarnă pe degete după comuniune. – Și -úție.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink