ABERATÍV, -Ă, aberativi, -e, adj. (Livr.) Care este departe de adevăr, care ține de aberație (1). – Din fr. aberratif.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ABERATÍV, -Ă adj. (Rar) Care este departe de adevăr, care ține de aberație. [< fr. aberratif].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

aberatív, -ă adj. care ține de aberație. (< fr. aberratif)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

aberatív adj. m., pl. aberatívi; f. sg. aberatívă, pl. aberatíve
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink