AȚIPEALĂ, ațipeli, s. f. Faptul de a ațipi; starea celui ațipit. – Ațipi + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

AȚIPEÁLĂ, ațipeli, s. f. Starea celui ațipit. ♦ Fig. Lâncezeală, amorțire; apatie. – Din ațipi + suf. -eală.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

AȚIPEÁLĂ s. v. ațipire.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ațipeálă s. f., g.-d. art. ațipélii; pl. ațipéli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ațipeálă f., pl. elĭ. Început de adormire.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink