AȘEZĂTÚRĂ, așezături, s. f. (Rar) Depresiune de teren. – Din așeza + suf. -(ă)tură.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

Așezătură ≠ ridicătură
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

așezătúră, așezătúri, s.f. (înv.) loc mai jos decât altul
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

așezătură f., pl. ĭ. Felu cum îs așezate lucrurile orĭ oameniĭ, ordine. Podiș, terasă, loc șes. Între altele maĭ accidentale: în deal se întinde o așezătură, pe care se află satu Mihorenĭ. V. grind.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink