ȚOPĂITÚRĂ, țopăituri, s. f. Țopăială. [Pr.: -pă-i-] – Țopăi + suf. -tură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de laura_tache | Semnalează o greșeală | Permalink

țopăitúră s. f. (sil. -pă-i-), g.-d. art. țopăitúrii; pl. țopăitúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink