ȚOPĂIÁLĂ, țopăieli, s. f. Acțiunea de a țopăi și rezultatul ei; săritură dezordonată, greoaie; țopăitură. – Țopăi + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

ȚOPĂIÁLĂ ~iéli f. 1) v. A ȚOPĂI. 2) Săritură dezordonată și greoaie. /a țopăi + suf. ~eală
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ȚOPĂIÁLĂ s. țopăit, țopăitură, (înv.) săltare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

țopăiálă s. f., g.-d. art. țopăiélii; pl. țopăiéli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink