ȚOCĂÍ, țócăi, vb. IV. (Fam.) 1. Tranz. și refl. recipr. A (se) săruta (cu zgomot). 2. Intranz. (Despre copii) A mișca buzele prin somn ca și când ar suge. – Țoc + suf. -ăi.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

A ȚOCĂÍ țócăi rar 1. tranz. A săruta zgomotos; a pupa cu sunet. 2. intranz. (despre copii) A imita suptul în timpul somnului, producând un zgomot caracteristic. /țoc + suf. ~ăi
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE ȚOCĂÍ mă țócăi intranz. rar A face (concomitent) schimb de săruturi zgomotoase (cu cineva). /țoc + suf. ~ăi
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ȚOCĂÍ vb. v. săruta.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

țocăí, țocăiésc, vb. IV (reg. și fam.) 1. a săruta cu zgomot. 2. a plescăi.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

țocăí vb., ind. și conj. prez. 1 sg. țócăi, 3 sg. și pl. țócăie, imperf. 3 sg. țocăiá
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

țocăi, țocăi I. v. t. a săruta cu zgomot II. v. r. a se săruta zgomotos
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink