șuí (șuiésc, șuít), vb. – A fluiera, a bîzîi. Creație expresivă, probabil în loc *șiui, cf. chiui, țiui. – Der. șuet, s. n. (susur, murmur).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink