ȘTRAIF, ștraifuri, s. n. Bandă de carton sau material textil, folosită în legătorie. ♦ Linie, dungă. – Din germ. Streif.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

Ștraif ~uri n. Fâșie îngustă dintr-un material textil, folosită la legat, întărit sau la împodobit ceva; bandă. /<germ. Streif[e]
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘTRÁIF s.n. Dungă, bandă, linie, fâșie. ♦ (Filat.) Sistem de colecționare în care dispoziția mărcilor este în linie dreaptă. [Pron. ștraif, pl. -furi. / < germ. Streif].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘTRAIF s. n. dungă, bandă, linie, fâșie. ◊ ansamblu de mărci poștale, detașate dintr-o coală, dispuse în linie dreaptă. (< germ. Streif)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘTRAIF s. v. bandă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘTRAIF s. v. dungă, linie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ștraif s.n. (reg.) operație de târâre a buștenilor pe pământ până la locul unde sunt încărcați în vehicule.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ștraif s. n., pl. ștráifuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink