ȘRAPNÉL, șrapnele, s. n. Proiectil de artilerie încărcat cu gloanțe, cu focos reglabil, care explodează într-un punct voit de pe traiectorie. – Din fr. shrapnell.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
RACAI
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ȘRAPNÉL ~e n. mai ales la pl. Proiectil de artilerie umplut cu gloanțe, care explodează într-un anumit punct de pe traiectorie. /<fr. shrapnell, germ. Schrapnell
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ȘRAPNÉL s.n. (De obicei la pl.) Obuz încărcat cu gloanțe, a cărui explozie poate fi reglată. [Pl. -le. / < fr., engl. shrapnel, cf. Shrapnel – numele inventatorului, general englez].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ȘRAPNÉL s. n. proiectil de artilerie încărcat cu gloanțe, a cărui explozie poate fi reglată. (< fr. shrapnell, germ. Schraprell)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
șrapnél (-le), s. n. – Proiectil. – Var. șrapnea. Fr. shrapnell, din engl.
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
șrapnél s. n., pl. șrapnéle
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
șrapnel, șrapnele s. n. (intl., îmv.) rafală de gloanțe.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink