ȘOPTEÁLA ~éli f. 1) v. A ȘOPTI. 2) Sunet caracteristic, produs de o persoană care șoptește. /a șopti + suf. ~eală
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘOPTEÁLĂ, șopteli, s. f. Faptul de a șopti; șușoteală. – Șopti + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

șopteálă s. f., g.-d, art. șoptélii; pl. șoptéli (în expr. și șoptéle)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

șopteală, șopteli s. f. (intl.) denunț, trădare.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink