ȘMÓTRU, șmotruri, s. n. (Înv.) Instrucție militară. ♦ P. ext. (Fam.) Instruire (severă); mustrare, dojană; bătaie. – Din rus. smotr.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ȘMÓTRU ~ri n. înv. 1) Pregătire militară intensă a ostașilor; muștru; instrucție. 2) fig. pop. Educație cu regim dur. /<rus. smotr
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ȘMÓTRU s. v. admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, inspecție, instrucție, morală, mustrare, observație, reproș.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
șmótru s. n. (sil. -tru), art. șmótrul; pl. șmótruri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
șmotru, șmotruri s. n. 1. (înv.) instrucție militară. 2. instruire severă (în general). 3. mustrare, dojană. 4. bătaie. 5. curățenie, munci gospodărești.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
clift de șmotru expr. persoană naivă / credulă.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink