ȘERPUITÓR, – OÁRE, șerpuitori, -oare, adj. Care șerpuiește; care descrie o linie ondulată; șerpuind; șerpuit; sinuos. [Pr.: -pu-i-] – Șerpui + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘERPUITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care șerpuiește; care are multe cotituri; sinuos. [Sil. -pu-i-] /a șerpui + suf. ~tor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘERPUITÓR adj. v. cotit.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

șerpuitór adj. m. (sil. -pu-i-), pl. șerpuitóri; f. sg. și pl. șerpuitoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink