ȘERFUÍ, șerfuiesc, vb. IV. Tranz. A subția marginea pieilor în timpul confecționării, pentru ca acestea să poată fi îndoite, suprapuse sau cusute. – Din germ. schärfen „a ascuți”.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A ȘERFUÍ ~iésc tranz. (piei) A subția pe la margini (pentru a le putea îndoi sau coase mai ușor). /<germ. Scharfen
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

șerfuí vb., prez. 1 sg. și 3 pl. șerfuíesc, imperf. 3 sg. șerfuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. șerfuiáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink