șerbít, șerbítă, adj. (înv.) 1. devenit sclav, rob. 2. devenit iobag, rumân, vecin.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘERBÍ, șerbesc, vb. IV Intranz. (Înv.) A servi ca șerb, a fi șerb. – Din șerb.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A ȘERBÍ ~ésc tranz. 1) ist. A aduce în stare de șerb; a iobăgi. Țăranii liberi erau șerbiți. 2) fig. A munci din greu; a robi; a iobăgi. /Din șerb
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘERBÍ vb. v. iobăgi.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘERBÍ vb. v. consacra, dărui, dedica, destina, devota, hărăzi, închina.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

șerbí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șerbésc, imperf. 3 sg. șerbeá; conj. prez. 3 sg. și pl. șerbeáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink